duminică, 26 noiembrie 2017

CAPITOLUL 16: Ispitele raului


O pereche de maini ma scutura si ma trezesc greoi,simtindu-mi corpul ca de plumb,capul greu asemeni unei nicovale si picioarele indurerate.Tot trupul e in durere,dupa mersul la trap din zori si pana in noapte.
-Gata,ma trezesc,mormai eu catre Briseide si ma ridic.
-Poate o baie o sa te mai invioreze.Raul este destul de cald si are zone ferite unde te poti scalda.Am vazut cativa dintre cavaleri ca deja s-au aruncat in apa lui.
-Ce spui acolo?
Deodata vigoarea ce ma parasise pare ca revine si ma ridic in picioare.
-Trebuie sa pornim la drum si ei vor sa se scalde?ma infurii eu.
-Se improspatau putin,nimic mai mult.Si tu ai avea nevoie.
Mi-am luat desaga si am tras de perdeaua cortului,iesind cu pas masurat.Intr-adevar,am dormit cu hainele pe mine,ponosite si pline de praf dupa ziua de ieri.Cizmele ma strang si pielea ma mananca,ma simt murdara si greoaie.
Am ajuns langa rau si ma pregateam sa arunc cateva cuvinte usturatoare,dar vazand ca cei mai multi dintre ei se spala pe fata si atat,am mers in josul raului.Dupa niste copaci falnici si tufe,la o cotitura a lui,apa se adanceste.
Mi-am scos cizmele degraba si hainele ce ma strangeau si am ramas goala.M-am uitat in urma,dar cavalerii sunt mult mai incolo,deci nu exista primejdia sa ma vada in felul asta.Briseide mi-a adunat hainele si le-a pus intr-o desaga,scotand un costum cavaleresc compus dintr-o camasa alba cu maneci scurte si o tunica ce trecea de genunchi.
-Te poti imbraca cu astea,striga ea,ca sa acopere sunetul raului.
-Briseide...As da orice pentru tocana ce mi-ai facut-o ieri la ceaun.Mai este?
-Cred ca da.Ma duc sa vad.
Incuviintez iar ea pleaca grabita,eu ma afund pana la gat,ca oglinda apei sa ma ascunda.Acum ma simt mai in siguranta.Am inceput sa innot in josul raului,cat mai departe de cavaleri,vrand sa imi dezmortesc muschii intepeniti.Am ajuns intr-un loc si mai adanc,acoperit cu plante de apa,cand am auzit voci barbatesti.Asa de departe? Nu are cine sa fie aici,tocmai asa aproape de Drumul Racilor.Am continuat sa innot,oferindu-mi fata razelor de soare,lasandu-ma pe spate.
Vocile cresc insa si ma las din nou la fund,lasandu-mi numai capul afara.Dupa o salcie zaresc vreo patru-cinci cavaleri care stau la soare,dezbracati de camasi,purtand doar pantalonii.Sporovaiesc veseli si dupa cum se vede,au avut parte de o baie buna.Pana sa apuc sa ma intorc,unul dintre ei ma vede.Rusinea ma face sa-mi doresc sa ma innec in apa raului,dar nu mai pot da inapoi acum.Cavalerul se ridica de jos si se apropie de albie,zambind cu toata gura.
-Te racoresti,Briseide? Nu credeam ca preotesele fac baie goale,mi le imaginam mereu cu roba pe ele...rade el.
-Nu sunt Briseide,nemernicule! strig eu.
Acesta intra in apa si se apropie iar cand imi vede fata infuriata se opreste si casca ochii.
-Gardianule?
Ceilalti cavaleri se pare ca au zarit scena pentru ca se apropie de noi curiosi si parca stand sa pufneasca in ras.
-Ce este,nu ai mai vazut o femeie care sa se scalde? ma indignez eu pana peste poate.
-Iertare,credeam ca este...
-Da,da...Briseide! Chiar si asa,nu ar trebui sa tragi cu ochiul...
-Plecati acum! aud un glas ferm venind dinspre mal.
Cavalerul naucit de descoperirea facuta,face cale intoarsa si le face semn si celorlalti sa plece spre corturi.Unii dintre ei mustacesc,dar asculta de glasul ferm care ma salvase la timp.
M-am scufundat la loc,nelasand sa se vada nici macar umerii.Cavalerul in negru isi arunca brusc capa de pe el.
-Intr-adevar,te aflai intr-o situatie incurcata.
Si incepe sa rada.Si rade.Cu o pofta mai rar vazuta,in vreme ce eu ma fac mai rosie decat racii ce i-au prajit aseara pe foc.El continua sa se dezbrace,isi da jos camasa,apoi se pregateste sa si dea jos si pantalonii.Nu pot sa cred cata neobrazare incape in acest Vardas!
-Ce faci ?strig ingrozita.
-Nu se vede?Ma pregatesc sa ma racoresc.
-Dar...Poti merge mai in susul raului.
-Cred ca raul ne apartine si noua,nu doar tie,Gardianule.Asa ca pot sa ma scald acolo unde poftesc.Nu te speria,nu ma voi rusina daca ma privesti.
Mi-am lasat capul in jos si m-am intors cu spatele.O parte din mine imi spune sa inot degraba inapoi,dar stiu ca asta ii va arata lui Vardas ca am o slabiciune.
Aud apa clipocind apoi o bufnitura si stropi racorosi imi invadeaza capul si umerii.Am inceput sa innot,punand distanta intre mine si el,dar viclean,ma urmeaza,prefacandu-se ca intr-acolo il duce curentul raului.Vazand ca nu inceteaza,ma opresc si ma intorc cu fata spre el.
Apa nu mai este asa de adanca,pentru ca ii simt fundul cu picioarele,iar umerii mi-au iesit cu totul deasupra.
Vardas are parul complet ud si greu,siroaie mari ii curg pe chipul aramiu si pe barba scurta.Ochii ii sunt cu luminite in ei si pare ca mustaceste asemeni cavalerilor de mai inainte.
Eu imi musc buzele si imi tin rasuflarea,apoi ma cufund cu totul,ca sa scap privirii lui macar pentru o clipa.Oglinda apei ma acopera si stau cu ochii inchisi in racoarea ei.Simt o mana cum ma cuprinde de mijloc si ma duce incet in sus.Ma ridic si pufnesc,impingandu-l pe nesabuit cat colo.
-Vardas,ce incerci sa faci?
El se apropie pana aproape ne atingem si imi adun picioarele,ca nu cumva sa se uneasca cu ale lui prin adanc.
-Te ajutam sa,zambeste el.
-Ma pot descurca si singura.
-Ma intreb...
Imi incrunt sprancenele,presimtind ceva nu prea bun.
-Ma intreb...Oare inima unei preotese poate fi atat de rece? Ai depus un juramant,dar Dumnezeul caruia te inchini,nu este un Dumnezeu al iubirii? Ce este gresit in a iubi pe cineva?
-Eu sunt trup si suflet dedicata lui ISH si iubirea pentru el nu se poate compara cu nimic!
-Nici macar iubirea arzatoare a unui barbat?
Cum indrazneste ?! Am dat sa ma intorc,ferm decisa sa ies din rau,dar gandul ca ma va vedea goala ma ingrozeste.El ma prinde de mana si ma trage spre el.
-Lasa-ma! ma smucesc eu si ma pregatesc sa il lovesc.
Puterea lui este insa mare,imi amintesc cat de usor a tinut-o pe Lilia prizoniera in timpul exorcizarii.Imi prinde incheieturile si se apropie de mine,infundandu-si fata in parul meu.Se lipeste de fata mea,gest care imi aduce in amintire ceva parca petrecut in alta viata...O atingere tandra si in acelasi timp indrazneata venita candva din partea unui demon.Oh,as vrea ca Vardas sa nu imi mai aduca aminte de atingerile lui!Se pare ca oriunde m-as afla,nu pot scapa de ispita aceasta.
El incepe sa ma sarute,atingandu-mi obrazul acoperit de stropi de apa ca niste margaritare.Buzele lui reci imi fac spatele sa se incordeze ca un arc,pe masura ce imi atinge urechea,apoi tampla,apoi barbia,fiecare coltisor in afara de gura.Focul lui Lucifer ma ardea,dar caldura lui Vardas ma topeste.
Nu indraznesc sa fac nimic,il las sa ma dezmierde,in vreme ce mainile lui ce imi tin prizoniere incheieturile au mai slabit stransoarea.Buzele lui s-au oprit aproape de coltul gurii.Inima imi bate innebunitor de repede,pe masura ce corpul lui masiv ma striveste,lipindu-ma de el ca o manta.
-Opreste-te...ii zic ca prin vis.
Degetele lui imi mangaie buzele,ca si cand ar vrea sa imi arate cum ar vrea sa ma sarute daca i-as da voie.Inghit cu greu si resuflarea mi se taie.Pentru ISH,stapaneste-te,Layra!
Ochii ca sagetile caprui nu imi scapa nicio tresarire de pe chip.Se apropie de buzele mele,voind sa le pecetluiasca cu un sarut.Dar imi feresc capul si el nu apuca sa isi duca amenintarea senzuala pana la sfarsit.Ma desprind si inot spre mal,fara sa mai spun niciun cuvant.Nu mai am de ales,trebuie sa ies din rau si sa ma imbrac,daca vreau sa scap din imbratisarea lui.
Pe masura ce ma duc spre mal,apa incepe sa imi dezvaluie trupul putin cate putin.Pieptul mi se umfla de ceva asemananator plansului,ca atunci cand Lucifer m-a obligat sa stau goala in timpul acelei ritual macabru cu sange.Nu suport gandul ca ma va privi asa cum o facuse si el atunci si voi fi pangarita inca o data.Soldurile mi se dezvaluie si intorc capul,dar nu il vad pe Vardas nicaieri.Se aude doar un clipocit indepartat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu