Am ajuns indaratul stancilor acolo unde l-am gasit pe Landir. Puhoiul de luciferieni din urma mea este aproape sa ma ajunga. Ascuns printre umbre, preotul imi face semn sa urcam pe caii pe care ii adusese acolo, dar eu l-am insfacat de brat.
-Nu avem timp de asa ceva...
Si luandu-l de grumaz m-am inaltat in aer si am continuat sa zbor ametitor pe deasupra dealurilor, spre uimirea preotului care se tine puternic de bratul meu. M-am inaltat din ce in ce mai sus, zburand spre miazanoapte. Inspaimantat de inaltimea la care ne aflam, Landir incepe sa strige.
-Incerci sa ma prapadesti?
M-am incruntat si l-am strans mai bine de trunchi, aruncandu-i o privire poncisa.
-Incerc sa iti salvez viata!
Lumina mea a invaluit dealurile, divulgandu-mi pozitia pe cer si grifonul furios al lui Azazel se indreapta spre noi cu forta a mii de vanturi rebele.
-Trebuie sa ne intoarcem la ascunzatoarea lui Dakat! Numaidecat!
Am strabatut vazduhul de deasupra muntilor si m-am apropiat de stancile semete. Inainte ca Landir sa mai apuce sa spuna ceva, i-am dat drumul pe nisipul aspru, apoi am atins si eu solul cu picioarele, facandu-mi aripile sa dispara. In acest fel, lumina mea se ascunde de ochii celor care ma urmaresc. Suieraturile monstrului pe care il calareste Azazel imi vesteste ca nu mai am mult timp. Am intrat in vechiul templu, urmata indeaproape de preot, care este din ce in ce mai speriat de intorsatura pe care au luat-o lucrurile. Se aseaza in spatele unei coloane si pandeste, in vreme ce eu ma apropii de fantana parasita. Scot sabia si lovesc in peretii ei de trei ori, iar ecoul se aude sacadat in pantecele fantanii.
Ca un fulger, vad dragonul cu aripile desfasurate cum tasneste afara, tarand dupa sine lanturile grele. Picioarele ii sunt ranite de lunga incatusare si ochii sai orbi ma cauta. Gura i se deschide intr-un ranjet, fiindca stie ca ne-am intors.
-Ai venit fara ochii mei, ingerule!
Am oftat.
-I-am luat si apoi mi-au fost luati, Dakat...Am platit un pret mare doar ca sa ma intorc in templul tau.
Si zicand asta imi duc mana spre centura care ma strange de mijloc. Dakat intelege si paseste incet spre mine, incercand sa ma vada cu ochii mintii.
-Deci e adevarat!
-Nu mai spune un alt cuvant! il avertizez eu, simtind cum imi ingheata umerii.
-Iti vei respecta fagaduinta?
-Te voi elibera...
Aud un strigat din spatele coloanei.
-Nu fa asta, ingerule! Acest Dakat va pustii totul in calea sa!
- Taci, Landir!
Dragonul incepe sa se infurie si focul sau mistic ii coloreaza gatlejul masiv.
-E vremea sa zbori nestingherit...Dakat. Dar mai intai trebuie sa facem ceva.
-Ce? tuna el.
-Vreau sa ma ajuti sa il ucid pe grifonul manat de Azazel. Si apoi ...sa vii cu mine la razboi impotriva celui care te-a incarcerat! Ce spui?
Dakat incuviinteaza si eu ma apropii de el cu miscari lente. Lumina creste din nou si imi simt bratele cum mi se incordeaza si devin chingi de fier. Am insfacat cu o mana lanturile lui si am soptit cateva cuvinte, apoi m-am opintit si le-am rupt. Landir scoate un strigat de surpriza, Dakat isi deschide aripile glorios si isi misca picioarele.
Pe cand se bucura de libertatea lui, auzim zgomote puternice in afara pesterii si pe Azazel strigand cu putere " Iesi Lauryel...E timpul sa te predai!" M-am incruntat si am inceput sa plutesc, apropiindu-ma de spatele lui Dakat. M-am asezat intre aripile lui marete si am i-am soptit un indemn. Dragonul incepe sa adune jar celest si ochii orbi ii sticlesc ca niste gauri negre. De acum, ochii mei sunt ochii lui Dakat si cata vreme mintile noastre sunt una, vom izbandi.
Fara sa mai piarda timpul, fostul heruvim despica cladirea in doua cu o izbitura feroce a aripilor sale de plumb si iesim in vazduh, in intampinarea cetei de luciferici. La vederea mea aerul vibreaza, cerul se lumineaza deodata si intunecatii isi duc mainile la ochi. Uimit, dar cu acelasi zambet dispretuitor intiparit pe fata, Azazel isi indeamna grifonul mai aproape de noi, in vreme ce le spune celorlalti sa se indeparteze. Pentru el, atat lupta cat si capturarea mea sunt o sarada.
-Pe toate Cerurile, nu credeam ca voi ajunge vreodata sa vad una ca asta! Un inger al Luminii dominand un heruvim negru! Esti plina de capcane, Lauryel!
-Acesta e doar inceputul!
-Nici nu as vrea sa fie altfel! ranjeste el cu sarcasm.
Grifonul are trup de leu, cap de vultur si aripi de bazilisc. Coada lui este imbibata cu venin si ghiarele lungi sunt imbracate in teaca de argint. Intreg trupul lui este impatimit de ura si tot ceea ce cunoaste este razbunarea. Vointa lui este vointa celui care il conduce.
-L-ai injunghiat pe Lucifer! Ce meriti pentru aceasta crima?
La auzul vorbelor lui intreaga legiune incepe sa blesteme si sa urle.
-Moarte, moarte, moarte!
Azazel strange fraiele monstrului.
-I-ai auzit!
-Nu l-am distrus pe Lucifer! Esti doar adormit! strig cu revolta.
Sprancenele lui Azazel se aduna in unghi drept si zambetul de mai inainte ii piere.
-De unde stiu ca spui adevarul?
- Eu nu mint!
- Cu toate acestea, datoria imi cere sa il razbun pe Print!
-Lasa prefacatoria Azazel...Niciodata nu te-a interesat datoria! Unica ta dorinta este sa ajungi pe tronul Printului si uciderea lui te-ar fi umplut de bucurie! Nici nu a apucat sa se trezeasca si ai venit pe urma mea, ca ceilalti sa iti vada darzenia. Daca Lucifer dispare din acest taram, tu vei fi inlocuitorul de pe tron!
Pentru prima oara de cand ne cunoastem, il vad pe Azazel plin de manie. Vorbele mele ii fac pe cei care l-au urmat sa se indoiasca si asta se vede din ochii lor. Aripile lor se aduna si se lasa la pamant, lasand ca locul sa fie ocupat de mine si de regele Seiramului. Niciunul dintre ei nu vrea sa isi incerce puterile cu dragonul.
-Fii pregatit, Dakat!
-Crezi ca ma voi speria din cauza unui dragon orb? Va voi trimite pe amandoi in abis! urla Azazel cu furie si se repede spre mine.
Aripile grifonului scot un zgomot asurzitor, dar nici aripile de foc ale lui Dakat nu sunt mai prejos. Zburam cu o viteza ametitoare si suntem aproape sa ne ciocnim de inamic. Azazel s-a ridicat in picioare si are sabia scoasa, pregatit sa ma infrunte. L-am imitat, ridicandu-ma de asemeni in picioare, simtind sub talpile mele spatele tare al dragonului, ce seamana cu lespezile de granit. Sabia mea isi paraseste ascunzisul si aripile stau gata sa tasneasca. Asa cum ne-am inteles, Dakat face o manevra periculoasa, menita sa il scoata din joc pe grifon. Se pleaca intr-o parte si coboara brusc, ajungand sub monstrul din infern, iar ghiarele lui sfasie in treacat burta lui cornoasa. Eu cad de pe spatele lui si ma inalt in vazduh.
Azazel isi paraseste animalul ranit, care continua sa se bata cu Dakat, speriat si urland strident pe mii de voci, ramas fara ghidarea luciferianului. Sabiile noastre se ciocnesc in aer si scot mii de scantei. Rasufland sacadat, Azazel isi fereste pletele blonde de pe fata cu o miscare rapida a capului, apoi arunca o privire spre monstrul sau acaparat de flacari. Dakat si-a incheiat misia, arzandu-i pielea groasa si sfasiindu-i aripile cu picioarele lui puternice.
Infricosati de statura lui uriasa si de focul ce ii tasneste pe gura, intunecatii se dau indaratul stancilor si continua sa priveasca de acolo inclestarea dintre mine si regele desertaciunii. Lupta din vazduh se muta pe pamant si iuresul sabiilor capata sclipiri de aur si argint care spinteca tot ce le iese in cale : umbre si intuneric. Azazel isi croieste drum prin nisipul alunecos, rotindu-se viclean, incercand sa nu se apropie prea mult de mine. Desi este unul dintre cei mai buni fauritori de arme ceresti, in arta duelului Printul il intrece...Si chiar si Printul a fost prins cu garda jos, iar asta l-a constat foarte scump.
-Inceteaza Azazel, daca nu vrei sa ii tii companie Damnatului pe Campiile Reci!
Sabia lui se izbeste din nou de taisul armei mele si furia lui este cat pe ce sa ma doboare. Mandria il indeamna sa duca duelul pana la capat, dar mintea ii spune ca moartea mea nu ar fi doar inutila, ci chiar pricina pentru pierzania lui.
-Stii Lauryel, intotdeauna am avut o admiratie ascunsa pentru tine, chiar si atunci cand erai sclava lui Lucifer. Dar daca imi stai in cale, te voi ucide fara mila.
- Din nefericire pentru tine, stii ca nu poti face asta. Printul se va trezi si va dori sa stie unde este pretioasa sa Lumina. Si cand va afla ca este in Cer...Se va mania. Dar nu mania pe care o cunosti prea bine, Azazel. Este viata lui la mijloc!
-Singurul lucru care ma opreste sa iti tai beregata este gandul ca ma duc in abis!
-Si ar mai fi un lucru ...
-Care? se incrunta el.
-Ti-am vazut femeia...Cea numita Reena. Stiu ca uneltesti cu ea si mai stiu ca aceasta femeie nu ar trebui sa se afle in regatul Mortilor Vii. Daca vei incerca inca o data sa imi distrugi misia, Lucifer va afla despre tradarea ta si niciun grifon, sabie sau viclesug de al tau nu te va salva de razbunarea lui.
Azazel inghite in sec si isi vara sabia la sold. Ma priveste cu o ura adanca.
-Sa nu mai pomenesti vreodata numele ei!
Face semn soldatilor sa se incoloneze in aer, apoi isi deschide aripile fumurii, metalice, cu parfum de carbune ars in flacari si clocot.
-Abia astept urmatoarea noastra reunire...Veghetorule!
Mi-am pus sabia la sold si am urmarit cu ochii mijiti plecarea soldatilor condusi de Azazel. Tiptil, preotul care fusese martor la ultima scena, isi face aparitia dintre stanci. Vederea lui Dakat are darul de a-l intimida... Ii fac semn sa vina spre mine.
-A fost cat pe-aci...Tot ce mai trebuie sa facem este sa mergem sa il eliberam pe regele Deuronomilor. Avem mai putin de trei zile sa strangem o armata.
-Un plan nebunesc...Sanse de izbanda foarte mici. Cel mai probabil, voi sfarsi ars fie de dragon, fie de Printul intunecat. Ce mai asteptam?
Am zambit si i-am facut semn lui Dakat sa se coboare la nivelul nostru.
-Nu urc pe spatele lui!
Landir isi incruciseaza bratele falos si imi arunca o privire incrancenata.
-Nu cred ca ti-au crescut aripi intre timp, preotule! Urca!
El se imbufneaza si ma priveste nehotarat. L-am imbrancit pe spatele lui Dakat, care incepe sa se ridice in picioare. Mi-am luat avant si am sarit alaturi de el, apoi am inceput sa zburam.
In urma noastra se mai vede doar lesul carbonizat al grifonului, care decoreaza una dintre campiile secate ale tinutului Umbrei.
GRIFONUL LUI AZAZEL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu