In zbor aproape nebunesc,am cutreierat imparatia intinsa a lui Lucifer,trecand pe deasupra unor dealuri cenusii,deserturi si constructii ciudate,care pareau facute din sare.Menhiri din piatra cenusie strapungeau cerul fals al iadului si formau temple stranii in care probabil se desfasurau sacrificii in zilele cu luna sangerie.Am inceput sa ametesc si m-am strans mai tare la pieptul lui.
-Priveste!Toate astea ar putea fi ale tale,am conduce impreuna aceasta imparatie subterana si nimeni si nimic nu ne-ar sta impotriva.
-Ce imparatie?Aceea a deznadejdii si uratului?
S-a incruntat usor si m-a depus jos,langa un templu circular din piatra rosie.
-A intunericului si dominatiei absolute.Toti cei care mi se inchina mie se vor inchina si tie.Vei face cu ei ceea ce vei pofti.
-Cum ar fi jocuri sadice?Ma crezi in stare de a face rau cuiva,fie chiar si inger cazut?
-Esti capabila de mai multe decat crezi tu.
-Asta nu se va intampla niciodata,ii zic calma.
Se opreste din mers si ma fulgera cu privirea.
-Atunci ti-ai pecetluit singura soarta.
-Nu am venit aici ca sa fiu asemeni voua,Printule!Am venit sa iti amintesc ca tu esti lumina si poti redeveni ce ai fost.Tot ce trebuie sa faci e o alegere!
Inflacararea mea il lasa impasibil.
-De ce crezi ca as vrea sa fiu salvat de tine?Sunt liber.
-Nu,nu esti liber!De cand mandria a aparut in tine,ai fost pierdut.Esti sclavul intunericului de cateva mii de ani!Fiul ratacitor care este asteptat acasa...De ce nu-ti recunosti greseala?ii zic cu durere.
Se apropie de mine si isi desface aripile din energie neagra,care imita penajul corbilor.Ochii,din negri cum ii avea se fac ca de foc si parul incepe sa i se zbata,ca si cand aparuse o mare rafala de vant.Paseste incet spre mine si simt cum frica incepe sa ma cuprinda.
Imi prinde fata cu o singura mana si o strange,obligandu-ma sa il privesc in ochi.
-Nicio fiinta de pe Pamant si din ceruri nu imi poate spune ce sa fac!Cum de indraznesti sa te targuiesti cu mine?Poate nu ti-ar strica o mica vizita in adanc sa vezi cum se chinuiesc acolo sufletele.Te-ar face sa te razgandesti cat ai clipi.
-Nu ma mai tem de tine!bravez eu.
El incepe sa rada sardonic si ma insfaca de mijloc,ochii redevenindu-i negri.
-Ar trebui sa-ti fie.
Ma ia din nou si incepem sa facem cale intoarsa.In apropiere de palat ma depune jos si cheama doua femei demon,care apar din pamant in fata noastra.
-Pregatiti-o.Peste cateva ore va avea loc sacrificiul.
Am incremenit.Are de gand sa ma ucida?Ochii mi s-au umezit,dar nu am lasat sa se vada nimic.Femeile au zambit si au plecat capul.
-Dorinta ta e lege,Printe!
M-au luat fiecare de cate un brat si am intrat in palat cu pasi apasati.M-am uitat inapoi,incercand sa surprind pe fata lui ceva care sa imi dea un raspuns,dar el deja plecase.
-Misca-te,imi zice cea din stanga si ma strange tare de brat.
Am fost dusa si imbaiata,apoi m-au imbracat intr-o capa lunga si neagra,cu gluga.M-au lasat incuiata intr-o camera sa reflectez la ceea ce urma sa se intample.Pana la urma,poate ISH ma va milui si ma vor ucide repede!Dar ceva nu se potrivea.La ultima lor intrunire,ramasese stabilit ca voi fi data pe mana Marchizului.Ori asta nu se va putea intampla daca ma vor ucide peste cateva ore.Pe cine vor sacrifica?
Am ingenunchiat si am inceput sa ma rog pentru iertare.Nu stiu daca mai merit asa ceva,dupa cum m-am purtat in ultima vreme.Am tradat tot ce imi era mai drag pe lume:Pe ISH,Dumnezeul meu,ordinul preotesc si juramintele de fidelitate.Cat de dezamagita ar fi de mine preoteasa Denaida!Bine ca nu ma poate vedea!
"Tata,da-mi putere...Lasa lumina si milostivirea ta sa ma acopere in fiecare ceas al vietii mele!Intareste-ma,pentru ca ma lupt cumplit cu ispita si vinovatia ma roade!Te rog salveaza-ma de aici pe mine si Nyria.Dar daca nu se poate...Faca-se Voia Ta,totusi!"
-Ridica-te spurcato,am auzit o voce groasa si infioratoare.
M-am intors si am zarit un demon inalt si infricosator.Intreg corpul ii era construit din placi cornoase,asezate in asa fel incat semana cu pielea crocodilului.Coltii ii ieseau din gura si se pare ca il cam stanjeneau,iar capul ii era chel.Avea ochii afundati in orbite si incarcati de sange,ghiare la maini si la picioare,asa cum au acvilele,dar era lipsit de par.O mantie lunga si aurie arata ca era totusi conducator peste vreo ceata de demoni inferiori sau in orice caz,avea un rang mai inalt.
M-am ridicat si l-am urmat,dar avea pasii asa de mari,incat aproape alergam ca sa tin ritmul cu el.Am ajuns in curte si el a batut in pamant cu sceptrul de abanos pe care il avea in mana.Ma mir cum de totusi poseda asa ceva,numai pe Lucifer l-am vazut cu sceptru.In fata noastra se casca un tunel ce aparuse de nicaieri,iar el imi face semn sa merg inaintea lui.Am mers multa vreme pana am ajuns la niste trepte.Le-am urcat si am ajuns in fata unei usi din arama,pe care a deschis-o cu mare usurinta.Curtea in care am ajuns parea ca nu are capat si era inconjurata de un zid ciclopic de piatra.In centru puteam vedea un templu satanic,decorat cu capete de bazilisc,de forma dreptunghiulara.
Era inconjurat din toate partile in asa fel incat nu puteam vedea cum arata masa pe care se facea sacrificiul si elementele ceremoniale.
12 demoni il inconjurau,sase de o parte si sase de alta.Cand aud pasii greoi ai celui care ma conducea,intorc capetele.
-Belial!Tocmai la timp!aud o voce feminina.
Nu pot sa cred ca aceasta creatura respingatoare este Belial!Ma uit socata spre el,cautand macar o urma din infatisarea de mai inainte.
-Se pare ca protejata ta nu are o deosebita placere sa ne vada,Printe!rade el si se inclina.
Lucifer se intoarce intr-o clipita spre noi si zambeste subtire.Randul se rupe si abia atunci vad cine este culcat pe masa de sacrificiu.O femeie!
Ma duc spre ea cu inima batand,cand cineva imi pune mana pe umar.E Printul.Cand a ajuns asa repede langa mine?
-Poti sa o vezi inainte,asa cum am stabilit.
-La ce...te referi?ma balbai eu.
Nepasator,face un semn spre ceilalti sa se fereasca si atunci vad ca cineva o insfaca pe femeie si o tranteste pe soclu.E imbracata intr-o camasa alba si parul negru despletit atinge solul.Cand ridica ochii spre mine,vad o privire ingrozita.
-Pe ISH!Layra,tu..esti?
Are ochii verzi inlacrimati si zambeste,desi situatia ei nu este deloc de invidiat.Nyria!Am alergat spre ea si am luat-o in brate.Ea imi cuprinde chipul intre palmele ei,nevenindu-I parca sa creada ca sunt eu.
-Dar cum...ai ajuns aici?
-Am venit sa te salvez!am strigat eu.
Ea imi zice cu amaraciune.
-Nu-mi mai poti salva trupul.Dar sufletul meu va fi astazi in Rai!
-Nu ii voi lasa sa te ucidaaaa!am urlat si am strans-o la piept,dar niste brate paroase ma smucesc de langa ea.
-Nu uita,eu sunt doar una...Ai grija de restul surorile noastre,Gardianule!imi zice ea plangand.
O furie fara margini imi intuneca mintea si ma lupt din rasputeri cu cei doi demoni inferiori care ma tin ostatica.
-Intalnirea emotionanta s-a incheiat!enunta Lucifer.Sa incepem ceremonia.
-Nu te atinge de ea!M-ai auzit,Lucifer?
Sunt trasa pe jos si picioarele mele sunt ranite de contactul dur cu piatra,dar nu vreau sa ma departez de altar.Ma zbat,dar sunt tinuta bine de catre cele doua creaturi solzoase cu ochii negri.Nyria imi arunca o ultima privire deznadajduita inainte de a fi trantita pe altar.Catusele in forma de ghiare ii prind incheieturile si gleznele si ramane nemiscata.
Ochii mi s-au marit de spaima,pe masura ce imi dau seama de ceea ce va urma.Cerul iadului se face rosu,ca de para si jerbe de energie incep sa se adune in jurul altarului.O vad pe Lilith cum se aseaza in fata mesei,iar ceilalti inconjoara altarul,la ceva distanta de ea.In mana are un jungher negru, arma odioasa care va curma viata Nyriei.
Cand ma uit in spatele meu,vad o legiune intreaga de demoni cum inconjoara locul si freamatul de inteteste.O muzica stranie care imi da fiori se aude de undeva de sus si femei demon danseaza in jurul altarului,intr-o procesiune macabra.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu