Cuvintele lui Azazel mi-au inghetat inima.Am inteles ca de fapt"grija"lui Lucifer pentru mine se reduce la a ma ingrozi,ca sa imi slabeasa vointa si sa ma tem de pedeapsa,in caz de nesupunere.Asa cum mi-a promis.
Mi-am petrecut mult timp inchisa in apartamentele lui Lilith si singura plimbare care mi s-a permis a fost prin curte.Demonii inarmati cu seceri nu m-au lasat sa ajung in Sala Tronului,unde speram sa il gasesc pe Print.Vreau sa ii cer socoteala pentru faptele lui si sa o vad pe Nyria.
Viata mea de dinainte incepe sa para din ce in ce mai ireala,prinsa in aceste tenebre fara sfarsit.Foamea si setea m-au impins in cele din urma sa ma hranesc din bucatele lor,care din fericire nu m-au schimbat in vreun fel,dar mi-au adus putina putere.Corpul meu are nevoie de hrana ca sa supravietuiasca.Am petrecut timp indelung studiind toate detaliile arhitecturale din camera in care am stat atata vreme.Suita lui Lilith m-a mai vizitat de cateva ori,ca sa imi aduca cele trebuitoare,dar s-au abtinut de la alte cuvinte jignitoare.Poate s-au saturat si ele intr-un sfarsit,vazand ca orice ar zice,stradania lor nu da roade.
Zgomotul usii ma trezeste la cruda realitate.Nici nu ma sinchisesc sa ma intorc,probabil iar vreun sluj de-al Printului care isi face treaba.Insa niste maini puternice ma prind de umeri si ma silesc sa imi schimb pozitia.Vad ochii lui Belial cum ma privesc patrunzator.
-Vino.
-Unde?intreb confuza.
-In curte.Printul a ordonat sa te aduc.
Imi ridic barbia si il privesc urat.Se pare ca sentimentele pe care le are acum sunt aceleasi dintotdeauna:nu se poate abtine sa nu ma urasca.Si ocazional sa imi stranga bratul de parca ar vrea sa mi-l rupa.
Rochia mea lunga si neagra mangaie podeaua.Manecile largi,impletite cu fir de argint prafuit,imi acopera bratele.O centura lata din matase imi inconjoara mijlocul.E singura rochie pe care am acceptat sa o port,pentru ca are un aer sobru,lipsit de notele de seductie pe care le are de obicei imbracamintea lui Lilith.
Curtea din fata palatului este imensa si construita din piatra cenusie.Corbii care au venit candva la Templul Semilunei,se plimba incet deasupra noastra,in cercuri din ce in ce mai stranse.Cred ca sunt mii pentru ca si cerul s-a intunecat de multimea aripilor lor.Dupa ce am coborat zecile de trepte,am fost lasata sa asist la una dintre adunarile luciferice.Dupa ultima treapta,Printul sta in picioare,cu mainile adunate la spate si priveste in gol.Are o mantie neagra care atarna pe jos.Inelul de la mana dreapta straluceste in nuante rosii.Are ochii mai intunecati ca oricand,ca si noaptea cu secretele ei.La zgomotul pasilor mei si ai locotenentului,intoarce capul si face un semn spre mine.Belial ma impinge din spate.Resemnata,ma apropii de Print,ferm decisa ca de data asta sa nu mai scot niciun cuvant.Il voi pedepsi prin tacere pentru ce a permis sa mi se faca.Nu conteaza daca ma va da pe mana altui demon care sa ma chinuie.Pana la urma,sunt Gardianul si nu ma voi lasa batjocorita!
Ajung in stanga lui si fara sa vreau,ii admir tinuta semeata.Ma uit si eu spre curte si atunci vad cum corbii incep sa se adune si zboara spre pietrele cenusii,transformandu-se in barbati.Penele si fulgii se preschimba in haine negre si aripi lungi,care mai pastreaza inca asemanarea cu cele de corb.Pletele lor sunt cenusii sau brune,iar ochii la fel ca ai Printului.Pana sa ma dezmeticesc,sute si sute de luciferieni coboara din inalt si se metamorfozeaza in fata noastra.Isi impreuneaza mainile la piept si pleaca capul.O forfota si neliniste domneste in aer.Aceeasi nota de distictie si regalitate se pare ca inspira si acesti supusi ai lui,evident mai sus pe scara ierarhica decat demonii din adanc.
In dreapta Printului il vad pe Azazel,care imi face un semn de salut din cap.Il privesc,dar nu ii raspund la salut,ci intorc capul.Se aude vocea joasa a Printului,cu inflexiuni metalice.
-Bravii mei soldati,aveti o noua misiune de indeplinit.Iata,in taramul Nerald pacea dintre cei doi regi domneste de mult prea mult timp.Nu putem permite asta la nesfarsit.Vreau sa va faceti treaba si sa iscati un razboi intre cei doi regi cuprinsi de fumul mandriei.Faceti-i sa isi dispute teritoriile si sa aiba sete de putere.Vreau sange,pierdere de vieti omenesti si suferinta cat mai multa,ca atunci cand Ingerul Mortii ii prinde,sufletele lor sa vina direct in Infern!
Cel care parea mai mare peste grup se apropie de Lucifer.E diferit de ceilalti pentru ca are ochii aurii ca si Azazel.
-Inteles,Intunecimea Ta.Care ne va fi rasplata?
Lucifer zambeste subtire.
-Pentru cei cu spirit razboinic,rasplata e in sange.Pentru cei doritori de placeri,Azazel se va ocupa sa aveti parte de impreunari cu femeile Pamantului in zilele cu eclipse.Pentru doritorii de aur,am destule bogatii.
-Dar cei care isi doresc ceva mai special...?
-Nu te preocupa Marchize,nu vei ramane fara rasplata.
-Pot sa imi manifest de pe acum dorinta?
Lucifer se intoarce spre mine.
-Ai vazut?Marchizul se poarta ca si cum deja ar fi castigat.Acest fel al lui de a vedea lucrurile l-a ajutat sa ma serveasca impecabil pana acum.Intrucat imi este loial si-si conduce subalternii cu intelepciune,nu-i pot refuza dorintele.Toti cei care mi se supun si ma ajuta sa imi extind imperiul au parte de daruri alese.
-In cazul meu,o muritoare nu este ceva indeajuns de ispititor.Insa daca muritoarea nu este ceea ce pare...
Lucifer isi priveste curios subordonatul.Belial pare de asemenea interesat.
-Continua.
-Ce vreau eu este un lucru simplu.O ora,nu mai mult,in compania interesantei tale prizoniere.Dar in acea ora vreau sa pot face cu ea tot ce doresc.Bineinteles,nu ma ating de sufletul ei.Acela este pentru tine,se inclina el pompos.
Un fulger strabate chipul lui Lucifer.Desi el este liderul lor,propunerea Marchizului ma face sa ma inspaimant,pentru ca intre timp am aflat cat de lungi sunt cu adevarat"orele"petrecute in acest taram.M-ar putea tortura doar un minut si tot si mi s-ar parea o vesnicie.Doamne,sper ca nu ma va da pe mana lui!Apoi constat absurditatea gandului meu.Indiferent ce mi-ar face Marchizul,nu se compara cu ceea ce imi poate face liderul lor.
-Layra imi apartine,Adraz.Va trebui sa imi ceri altceva.
Acesta se ridica din adanca plecaciune si ma priveste cu ciuda,ca si cand s-ar uita la fructul oprit.
-Atunci,o vreau pe cealalta muritoare adusa aici prima oara,sa o torturez dupa pofta inimii!
Ma uit repede spre Lucifer,ingrozita de o asa posibilitate.Marchizul ma priveste cu o nota de sadism,bucuros de razbunarea indirecta.
-Te rog ,nu!
-Printul meu,sper ca nu imi vei refuza si cea de-a doua cerere,se incrunta Marchizul abia perceptibil.
Lucifer priveste cand spre mine,cand spre el.Pare pus in dificultate.Il implor din ochi sa nu dea curs acelei cereri odioase.
-Prea bine,face acesta un semn cu mana nepasator.
Marchizul ranjeste satisfacut.Simt ca incep sa ard si lacrimile stau sa imi curga siroaie.Ma trezesc spunand pe un ton imperativ.
-Ia-ma pe mine in locul ei!Te rog Printe,ingaduie-i!
-Cat curaj!il aud pe Marchiz,admirativ si ironic in acelasi timp.
Lucifer ramane nemiscat si incruntat.Pare ca acum este si mai incurcat ca prima oara.Simt o unda cum mi se strecoara in minte si ii aud vocea"Nu-mi cere sa fac asa ceva"! Atunci ceva puternic ma invadeaza:simtul datoriei care imi cere sa o protejez pe Nyria.
-Insist!
-De acord cu tine,zambeste Marchizul incantat.
-Cu o conditie,il aud pe Lucifer.
-Printe...?
-Nu ai voie sa te impreunezi cu ea.
-Daca asta este ingrijorarea Printului,departe de mine asa gand.Am ceva mai...special pregatit pentru ingerul in trup de om.
In gandul meu,respir usurata.Spre uimirea mea,Lucifer i-a interzis asta tocmai pentru ca sa-mi pot respecta juramantul de castitate.Dar bineinteles,a facut-o pentru ca cel mai mult isi doreste ca el sa fie acela care imi va pierde sufletul.
-Daca incalci conditia,chinurile Infernului vor fi nimic in comparatie cu ceea ce ai sa suferi de la mine personal.
Vocea lui este foarte calma,insa amenintarea il face pe Marchiz sa se incline supus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu