sâmbătă, 25 noiembrie 2017

CAPITOLUL 53: Prima dorinta



M-am ridicat privind la ramasitele lugubre.Printul este stropit pe haine,pe fata si pe maini cu sangele preoteselor si al lui Lilith.Porneste spre mine privindu-ma crunt.
-Ce este Layra?Nu ai fost multumita de indeplinirea dorintei?
-Ba da.Totul s-a desfasurat precum ai promis.
-Ceea ce inseamna ca acum este randul meu.
Fiori reci ma iau peste umeri,desi aerul din infern este fierbinte.
-Vezi altarul?arata el.Dezbraca-te si aseaza-te lungita pe masa de sacrificiu.
-Dar...ma indignez eu.
-Acum!
Vocea metalica si intunericul ce il inconjoara ma sperie.Si-a aruncat capa pe postament si a ramas doar in haina.Si asteapta.
M-am dus lacrimand sa ii indeplinesc dorinta.Fie ce o fi,o fac pentru Nyria!Mi-am scos sandalele,am lasat sa alunece pe jos capa,apoi haina si m-am urcat pe acea masa translucida,sustinuta de craniul de cristal. M-am asezat cu fata in sus,privind spre cer si am inceput sa tremur usor,desi nu este frig.Dupa acele sacrificii,Lucifer pare schimbat.Nu mai seamana cu cel de ieri.Mi-am acoperit sanii cu mainile si m-am adunat ghem ca un copil speriat in pantecele mamei sale.
De abia acum aud ca zgomotul de tobe a reinceput.Cerul s-a inegrit de parca se pregateste de o ploaie.Ce absurd,aici nici macar nu sunt nori!Aud pasi apropiindu-se si inchid ochii.
-Deschide ochii!
Am privit speriata spre Print.Aceasta are o cautatura salbatica si incarcata de sadism.De undeva de sub altar ia o cupa mare,care este plina cu sangele varsat din gaturile preoteselor.
-S-au imbaiat in sangele tau,stiai?Acum este vremea ca tu sa te vopsesti pe trup cu al lor.
-Te rog,nu...
-Este dorinta mea.O vei nesocoti?
Lacrimile mi-au udat obrajii.El ma mangaie cu mana murdara de sange si imi striveste buzele cu degetul mare.Chipul pare sa i se transforme in prezenta suferintei si caninii i se alungesc.
-Nu te teme...Este doar sange.
Baga doua degete in acea cupa si ia sange,apoi imi deseneaza un simbol pe frunte.Apoi unul similar pe pantec.Degetele lui fierbinti imi preseaza pielea.Apoi priveste mai sus.
-Ia-ti mainile de pe piept,tuna el.
-Nu...
-O faci acum.Ai promis.
Pieptul mi se umfla de plans.Ma simt atat de umilita!Si furioasa ca am putut fi de acord cu propunerile unui demon!
-Layra! striga el si chipul incepe sa-i arate tot mai demonic.De ce iti este asa teama de mine?
Dar eu continui sa plang si din cand in cand imi duc mana la ochi.
-Pe Satan si toti urmasii lui!Tu o sa ma scoti din minti!
A luat capa de pe jos si a aruncat-o peste mine.
-Imbraca-te,mi-a zis crunt.
-E de ajuns?intreb eu.
-Nuu!scrasneste din dinti.Nu m-ai lasat sa duc ritualul pana la capat!Imi esti datoare!
-Nu vreau sa fiu datoare,ma lamentez eu.Fac ce doresti.
-Ai de gand sa plangi iar?
Mi-am sters lacrimile pe furis.
-Nu.
Se intoarce iarasi cu fata si arata spre capa.O iau si o arunc pe jos.Face semn spre cruce,sa o iau de la gat.Ma supun.Stau dezgolita in fata lui,in vreme ce ma contempleaza lung.Imi ridic capul si privesc semet undeva spre cer,sprijinindu-ma cu mainile de altar.
El continua sa imi faca insemne cu sange pe spate,brate si coapse.Desi acest ritual imi repugna,energia lui isi face din nou aparitia si ma imbata,ca un vin dulce amestecat cu otrava.Stau culcata si nu-mi mai pasa de ceea ce face cu mine.Vreau doar sa se termine si sa ma duc sa ma culc in dormitorul lui.Si sa uit de aceasta zi de cosmar.
Cerul a inceput sa emita fulgere slabe.O ploaie calda si cu consistenta namoloasa incepe sa cada peste noi.Dar straniu lucru,nu ne murdareste.Este mai degraba un fel de foc ce nu arde,ca o lava din adancurile pamantului,care se topeste inainte de a atinge solul.
Simbolurile de pe pielea mea incep sa straluceasca.Ce proprietati ascunse are sangele preoteselor?De fapt,ce vrea Lucifer sa obtina?
El nu face nimic,sta doar si priveste cum acel sange lumineaza puternic in rosu.
-Prima mea dorinta a fost indeplinita,imi spune el.
-Ce ai facut aici?
-Nu este treaba ta.
-Nu este treaba mea ce faci trupului meu?
-Exact.
Am coborat de pe altar,atingand solul cu talpile goale.Am luat capa de pe jos.El nu ma mai priveste,parand captivat de ploaie.Profit de asta ca sa ma imbrac repede si imi iau sandalele,dar talpile mi s-au murdarit.
El vine spre mine privind parca prin mine.Oare la ce se gandeste?
-Pari obosita.Ar trebui sa ne intoarcem.Prea multe sacrificii rituale pentru ziua de azi.
-Rituale?ma mir eu.
-Credeai ca fac aceste lucruri doar pentru pura distractie?Sau ca sa o pedepsesc pe Lilith?Inger naiv,eu niciodata nu fac un lucru pentru un singur scop.Aveam nevoie de sangele si frica lor,sa creez ce imi doream.
-Si ce iti doreai?
-Ti-am zis ca nu vei afla.
-Ce pui la cale de fapt?
Apoi imi musc limba.
-Layra...Daca nu as avea nevoie de tine,demult iti zburam capul de pe umeri.Haide,sa mergem.
Ploaia aceea ciudata a incetat,dar ma simt oricum,numai curata nu.
El ma ia pe sus si scot un mic strigat de surprindere.Isi ingroapa fata in buclele mele si devine un vartej ametitor.Pana sa ma dezmeticesc,a disparut si curtea,si altarul,si cerul.Ne aflam intr-o sala de baie,undeva in aripa palatului rezervata lui.
-Ca sa nu te mai simti murdara,adauga el...
Cada sapata in sol este plina cu apa fierbinte.Imbietor!Am uitat de toate:ca ma aflu in Infern,ca stau in palatul printului intunecat,ca am asistat la sacrificii rituale,ca am fost murdarita de sange.Toate au pierit in fata acelei ape care avea sa imi stearga tot ce era rau.
-Ne vedem maine,adauga el.
Am rasuflat usurata.In sfarsit,voi ramane singura!Ma voi ruga si voi dormi la gat cu crucea mea,primita candva de la Denaida.
Apa calda imi face corpul obosit sa ajunga intr-o stare sublima.As vrea sa adorm la adapostul ei,sa ma cuprinda cald ca bratele unei mame iubitoare!
Ochii mi se inchid treptat si mainile imi cad inerte in apa.Parul mangaie marginea cazii negre de marmura.Lumanarile asezate pe margine palpaie usor,ca in prezenta unei rafale de vant.Ma vad acasa.Sunt in chilia mea si ma rog,iar Nyria vine si bate usor la usa.
"-Intra sora...
Chipul ei este tulburat si rosteste vorbe ciudate.
-Te rog,nu lasa ultima lui dorinta sa se indeplineasca!
-Ce spui,sora?Nu te inteleg,ma mir eu.
-Nu uita,Almira..."
Am tresarit cand am auzit un clipocit.Visul se destrama si acum vad cu tristete ca totul a disparut.Ce vrea sa spuna Nyria?! E in zadar oricum.
Nu cred ca voi scapa vreodata din imbratisarea lui Lucifer.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu