Nu pot spune ce este acum pe chipul lui.Nu cred ca i-a mai zis nimeni asemenea vorbe si sa fi trait.Dar nu ma mai pot stapani.Imaginea Nyriei,torturata si chinuita ma umple de deznadejde.
-Opreste-te!imi spune el grav.
Imi ridic capul si il privesc direct,decisa sa il fac sa ma omoare.Moartea este dulce,in comparatie cu dezonoarea.
-Ce mai astepti?Omoara-ma!Nu vei avea niciodata sufletul meu!
-Nu ma tenta,il aud din nou.
Ma bucur sa vad ca are un punct slab.
-Iti este teama cumva?il ironizez.
Acum stiu ca am intrecut masura.Fata i se schimonoseste si se transforma intr-un monstru.Aripile i se desfac si se ridica deasupra mea,plutind.Incep sa urlu de frica,cand vad pielea lui asemanatoare cu a unui sarpe si ochii ce i s-au facut verzui,cu pupile ca ale pisicii.Mainile capata ghiare ascutite si mantia i se rupe fasii.Incepe sa urle,dar vocea nu suna a nimic omenesc,nici macar ca vocea sa obisnuita.E ceva pur demonic si oribil in auz,cel mai urat sunet pe care l-am auzit vreodata.
-Layraaaa!Nu...ma...tenta!!!
Sta in continuare in aer si se stapaneste din greu sa nu imi rupa carnea de pe mine.Incep sa dau din maini,incercand sa ma eliberez si imi misc capul in toate partile,urland.
Spaima ce o simt nu se poate compara cu nimic.Sunt fata in fata cu intunericul si as vrea sa mor de spaima,dar nu pot.Nu pot decat sa ma zbat,pentru ca energia lui este insuportabila si simt ca ard in flacarile iadului.Fiecare particica de piele imi arde.
Drumul pana aici a fost de speriat,la fel si celula cenusie,dar asta...E prea mult pentru orice om!Chiar si pentru o preoteasa.
El scoate niste colti ascutiti si se apropie de gatul meu.
-Nu...Nu fa asta!Nuuuu...Lucifer,ai fost candva lumina!
Sunt neputincioasa.El se apropie plutind si inchid ochii,asteptandu-mi sfarsitul.Plang in hohote.Astept sa simt cum imi va curge sangele,cum se va duce din mine incet incet si durerea care urmeaza.Capul imi este imobilizat.Insa...Nu se intampla nimic.Simt pe fata atingerea unor degete.Caldura.Deschid ochii si vad chipul lui Lucifer stand deasupra,iar ochii lui...Ochii lui sunt albastri!!!
-Layra...aud un glas cunoscut.
Fruntea mea se uneste cu a lui si atunci...Se intampla ceva de neinchipuit,ceva neprevazut,ceva ce nu este posibil!Prin minte imi trec scene ca un fulger!Razboiul ingerilor din cer...Caderea lui Lucifer!Si eu,eu sunt acolo!Am aripi albastre...Zbor!Zbor de pe o stanca si cad in gol,iar cineva ma prinde si imi zambeste.Este el,mentorul meu,cel pe care il iubesc!Dar cum oare sa ii spun?Scenele de deruleaza inapoi,ma vad in lumea spiritului alaturi de fratii mei.Stau intr-o gradina minunata,incarcata de trandafiri si discut cu Lucifer,care imi spune"Layra,ai fost creata sa faci lucruri marete"...Misc din cap,ca si cand nu vreau sa mai vad,dar el ma tine strans si imaginile intra in minte.Iubirea si fericirea ma cuprind,este ca si cum as fi acolo!O parte din mine este in Rai!Imi amintesc pasiunea pentru el,crampeie..."Te astept acolo,sa fii regina mea"!
Dar nu poate fi adevarat!Ma zbat.Nu,nu este adevarat!
-Nu te mai juca cu mine,demonule!zic cu lacrimi in ochi.
El se dezlipeste brusc si ma priveste cu amaraciune.
-Tu minti, tu esti tatal minciunii!strig eu.
Nu e nevoie de mai mult ca sa isi piarda cumpatul.Ochii i se fac din nou negri si luciosi.
-Cutezi sa mi te impotrivesti?Tu ai fost cea care ai dorit asta!Pacatul a fost sadit in tine,de cand ai inceput sa ma vrei!Crezi ca ai venit aici de bunavoie sau pentru ca ai fost exilata?
-Minti!
-Nu exista alta iubire in afara de cea fraterna,in Rai!Tu ai incalcat regulile,prin gandurile tale!De asta te afli aici,Layra!
-Am venit aici sa ajut oamenii sa lupte impotriva voastra!urlu eu.
-Ai venit aici crezand in mandria ta ca ma poti salva de mine insami!Mandria te-a facut sa cazi!
-Nu!Nu te vreau si nu te-am vrut niciodata!Tu esti cel cazut,tu esti potrivnicul,tu esti cel care a fost gelos pe oameni!Tu ai pacalit o treime din ingeri sa ti se alature!
-De unde sti ca iubirea nevrednica din tine a fost pura?Poate eu te-am facut sa o simti,poate te-am folosit!
Am inghetat.Sunt legata in cer,legata in cer...Ce inseamna asta?
-Inseamna ca esti a mea!zice el dur,citindu-mi gandul.Mai devreme sau mai tarziu,te vei alatura intunericului.De cand te-ai nascut ca spirit,ai fost altfel decat ceilalti ingeri.
-Nu mai spune asemenea blesfemii!Eu sunt OM!
-Esti una de-a noastra...
Ma simt ca o stana de piatra si nu-mi pot scoate din minte scenele de mai devreme.
-Ucide-ma!Si ma voi intoarce in Rai,alaturi de ei!Voi rascumpara greselile cu sangele meu si ISH ma va ierta!
El se infurie,vazand ca nu ma poate nicicum convinge.Ia cutitul si se repede spre bratul meu,apoi il atinge cu taisul.
-Ce faci?Daca vrei sa ma omori,da-mi drumul,sa pot muri cu demnitate,nu in catuse!
El nu ma asculta si plimba taisul pe suprafata pielii mele vatamate.Ma zbat si ma uit cu ura spre el.Insa nu simt durere si cand ma uit vad ca sangele meu se sterge.Taieturile adanci dispar pe masura ce el trece cu lama peste ele.Peste putin timp,bratul meu este vindecat.Ma uit spre el,voind sa il intreb de ce a facut asta.El face un semn spre catuse si ele se dezleaga de la sine.Imi trag mainile si imi mangai incheieturile obosite de atata lupta.Am vrut sa mai zic ceva,dar el a coborat treptele si a disparut intr-un nor de fum undeva in pamant.
Peste ceva timp,un nou temnicer a venit si m-a dus in celula cenusie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu