Ce este cu locul asta intunecos?Un coridor lung,ce pare fara sfarsit,se arata in fata mea.Simt ca merg pe o piatra dura si rece,o simt chiar si prin sandale,iar hainele mele albe se taraie pe jos.Am in mana o cheie aurita,pe care incerc sa o ascund intre faldurile hainei.Ajung in fata unei usi mari si grele care are in fata un imens lacat si il deschid,cu mana tremurand.In piept simt o caldura mare si o stare de nerabdare si teama.
Ce este acest loc?Ajung in alta incapere,din care se despart mai multe coridoare.Pornesc hotarata,parca stiind cumva care este coridorul corect.Intunericul acesta ma inspaimanta.Ajung in fata unei celule si intru printre umbre.Un trup masiv se vede in fata mea.Bratele barbatului sunt prinse in catuse fixate de tavan si sta cu capul plecat,acoperit de niste plete negre ca pana corbului.La auzul pasilor mei,el isi ridica chipul.
Inclestarea salbatica ce o vad in el ma sperie,dar simt ca il cunosc prea bine.Fascinatia ma face sa ma apropii mai mult.
Atunci descopar cauza nelinistii mele.Ochii lui nu sunt ochii unui om,sunt negri asa cum au insectele si plini de intuneric.Ma abtin sa nu tip.O voce ragusita ma face sa tresar interior.
-Ce vrei...Layra?
-N...nimic...ma balbai eu.Vreau doar sa inteleg...
Atunci totul capata o alta turnura.El incepe sa se zbata si lanturile de la picioare ii zornaie.Isi loveste catusele una de alta si incepe sa strige.
-Fa-o!Doar fa-o!Ce mai astepti?
Vad ca am in mana dreapta o sabie.In mod straniu,vreau sa ii fac rau si in acelasi timp nu vreau.Ma lipesc de el si ii ating pieptul cu sabia.El respira sacadat si ma priveste cu ochii lui intunecati,ca doua lacuri de smoala.
-Nu pot!ii spun infuriata.Nu pot sa fac ceea ce ar trebui sa fac!
-De ce esti slaba?! Fa-o doar!
-Nu pot pentru ca...am promis!strig eu.
Atunci catusele de fier ii scapa din maini.Lanturile se topesc ca prin farmec si el ma cuprinde in brate.Trupul lui cald ma invaluie ca intr-o ceata si simt o dorinta nestapanita sa il sarut.Ma prinde de fata si ochii lui negri incep sa capete aspect omenesc.Se uita cu jind la mine,ca si cand asteptase asta demult.
-Stiam eu!sopti.Inca ma vrei,nu-i asa...?
Ultimele cuvinte s-a transformat intr-un suier.Focul din mine ma arde si las bratele lui sa ma tina la pieptul lui puternic.Iubire si frica,este ceea ce simt.Imi cauta ochii si se apropie de buzele mele.
-Layra! se aude vocea lui ca un suierat.
Chipul se destrama si odata cu el si imaginile.Simt ca incep sa cad undeva in intuneric si incerc sa ma prind de el sa nu ma scufund,dar el nu mai este.Ma regasesc in chilia mea,tinand strans cu mainile crucea ce o port la gat.Imi ating pieptul in locul unde mi se unise cu pielea barbatului din vis si cad pe ganduri,ca intr-o dulce reverie.Imi duc mana la buze,cu regretul de a nu fi simtit sarutarea strainului.Sunt pe jumatate adormita.Apoi imi dau seama ce fac.
-Un demon!imi zic sugrumata in minte.
Sar din pat si caut cartea de rugaciuni.Ce vor demonii de la mine de ma chinuie cu astfel de vise?Cum as putea iubi vreodata un demon,cand eu sunt om?Pe numele lui ISH!O sa ma lupt din rasputeri sa fac aceste blestematii sa dispara!
Un fior imi trece pe sira spinarii cand imi aduc aminte ca am mai auzit acest nume la Fantana.De ce Denaida m-a dus acolo daca acest nume nu are insemnatate pentru mine?Si de unde ar putea sti un demon numele meu spiritual?Marea Preoteasa nu trebuie sa afle despre asta!Totul a devenit mult prea ciudat.Trebuie doar sa ma rog si totul va disparea.Pana la urma,este doar un vis si inteleptii spun sa nu ne incredem in ele.
Ies afara din chilie si vad cerul rozaceu.Se apropie rasaritul si odata cu el si teama ce o simteam cand m-am regasit in pat.Insa acea dorinta stranie,amestecata cu frica inca ma mai bantuie.Nu am stiut niciodata ce este pasiunea si iata ca acum,am ajuns sa fiu tulburata de un vis.Mai mult ca sigur,intunericul incearca sa-si faca loc in inima mea,dar nu ii voi permite.Ma voi duce sa ma confesez cand ma simt in stare si sa cer un canon.Ceva in cugetul meu este pervertit,daca incep sa am viziuni si mesaje nocturne din partea demonilor.Chiar si faptul ca vreau sa ascund asta de Denaida,este facatura lor.
Ma duc si ma spal vartos pe fata,pe maini,pe ochi,pe gura cu apa sfintita,ca sa indepartez atingerile demonului de pe mine.Imi pun mir intre ochi,pe palme si in crucea pieptului.Imbrac o haina curata si lunga pana in pamant si imi acopar capul.Apoi merg in sala de rugaciune sa aprind facliile.In fata altarului este o sculptura a lui ISH-Dumnezeu Tatal.E facuta dintr-un material transparent,asemanator cristalului.Statuia infatiseaza un batran intelept,cu parul si barba albe,ochii mari si albastri-verzui ,care poarta o cruce mare in mana dreapta.Faldurile hainei lui si cununa de pe cap sunt lucrate cu migala.Ma uit spre el si sufletul meu incepe,incet,incet,sa-si gaseasca linistea.Poate este o vreme de incercare pentru sufletul meu.Poate ISH vrea sa vada cat ii sunt de devotata.Sa mi se slabeasca credinta e cel mai rau lucru care mi se poate intampla.
Aud niste pasi usori,dar nu le dau atentie.Apoi o rumoare care incepe sa creasca.Ma ridic din genunchi si zambesc cand le vad pe surorile mele adunate,in numar de 99.Preoteasa Denaida intra ultima si incepem rugaciunea.Pe cand stau cufundata in meditatie si spun cuvintele cu patos,facliile incep sa palpaie usor.De unde pala de vant,ca ferestrele sunt inchise?Nu iau in seama si incep sa cant.Pasajul acesta imi place foarte mult si surorile insista sa il cant singura,ca sa se poata bucura de vocea mea."Slava Tie ISH,Dumnezeul Nostru..Slavit esti in veci,de acum si pururea,Imparatul Luminii..."
Vocea imi este intrerupta de un zgomot asurzitor si toate privirile se indreapta spre cupola transparenta.Surorile lasa cartile de rugaciuni si se indreapta spre iesire,fara sa mai astepte binecuvantarea Mamei.Cineva deschide usa templului si ne ingramadim in curte.Un stol urias de pasari negre zboara deasupra templului si lovesc cupola cu ghiarele.Apoi incep sa vina spre noi cu furie,croncanind.Corbi!Negri ca taciunele.Ne retragem rapid in templu si inchidem usa surescitate.
-Asta nu poate fi de bine.E semnul negru!imi zice Nyria si ma priveste cu ochii speriati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu